Regie: Peter Jackson
Distribuţie: Saoirse Ronan, Mark Wahlberg, Stanley Tucci, Rachel Weisz, Susan Sarandon, Rose McIver, Reece Ritchie
Apariţie: 2009
Produs de WingNut Films /DreamWorks SKG
La noi: Din raiul meu
Aplauze, vă rog, pentru CFR! Deşi reuşesc cum numai ei pot să aibă întârzieri de câteva ore (hai să zicem că din cauza frigului), au băgat căldură în trenuri (am mers în weekend chiar şi cu un personal în care era incredibil de cald) şi prize, ca să aibă omul ce face cât timp stă în mijlocul câmpului sau în gara din Câmpina cu orele.
Pe când mă întorceam de la Festivalul Naţional de Salsa de la Braşov (v-am zis că dansez, nu?) cu un accelerat relativ ok şi cu o nou instalată priză în compartiment, plictiseala m-a determinat să mă mai uit la un film. În ultima săptămână nu mai văzusem nimic, din cauza noii obsesii pe nume "Dexter" (dacă îmi mai recomandă cineva vreun serial, jur că-l bat!), dar nu prea aveam chef să mă uit la ceva sângeros, pentru că lângă mine era un puşti de vreo 7 ani care îşi tot arunca ochii în monitorul meu şi n-am vrut să-l sperii. Mă rog, nici alegerea în materie de film nu a fost foarte fericită pentru creieraşul lui inocent, dar "The Lovely Bones" era singurul pe care îl aveam pe laptop.
Povestea:
Susie Salmon este o adolescentă fericită, obsedată de a face poze la tot ce mişcă şi care tocmai descoperă dragostea. Viaţa îi este însă nemilos curmată la 14 ani, după ce vecinul ei, domnul Harvey, o ucide cu brutalitate. Susie este prinsă între Pământ şi rai, martoră a destrămării familiei sale, neputând să-şi găsească drumul până când ucigaşul ei nu este prins.
Ce m-a ţinut pe canapea:
Trailerul, faptul că "The Lovely Bones" este ecranizarea unui bestseller (trebuie să caut şi cartea!) şi povestea. Trailerul mi-a lăsat impresia că filmul va fi un thriller incitant, capabil să te ţină în suspans două ore, iar Peter Jackson este un regizor a cărui muncă, până acum, m-a impresionat (să nu uităm de trilogia LOTR). De asemenea, acest gen de poveşti mă amuzo-interesează, pe de o parte pentru că nu prea cred că mai există ceva după ce murim, pe de altă parte pentru că mi-aş dori să mai existe ceva.
Viziunea lui Jackson asupra lumii dintre Pământ şi rai. Este un spaţiu ce cuprinde nevoia de siguranţă a fetei, dar în acelaşi timp acesta se schimbă în funcţie de ce se întâmplă cu cei lăsaţi în urmă, a căror viaţă este iremediabil afectată de dispariţia lui Susie.
Distribuţia. Talentul actorilor reuşeşte să se facă văzut, în ciuda ciopârţelii la care a fost supus filmul. Saoirse Ronan este superbă, mai matură decât în "Death Defying Acts" şi mai stăpână pe ea decât în "City of Ember". Mark Wahlberg şi Rachel Weisz sunt, fără îndoială, extrem de talentaţi, dar, din păcate, se văd mult prea puţin. Susan Sarandon nu mai are nevoie de nici o prezentare, dar apariţia ei în "The Lovely Bones", deşi amuzantă, e total inutilă şi forţată. Stanley Tucci dovedeşte încă o dată că este maestru al impersonării celor mai diverse caractere, intrându-şi în rol foarte bine. Bineînţeles, interesul mi-a fost îndreptat şi înspre Reece Ritchie, aproape-iubitul lui Susie, din motive evidente (pentru cine mă cunoaşte).
Ce mi-a plăcut mai putin:
Peter Jackson. Pe cât de mult l-am admirat pentru "Lord of the Rings" şi "District 9", pe atât de mult am impresia că prezenţa lui în spatele camerei pentru "The Lovely Bones" a stricat ceea ce ar fi putut să fie unul din filmele mele preferate. În primul rând, obsesia lui pentru CGI s-a transpus aici în crearea unui "rai" exclusiv pe calculator, imaginile părând nenaturale şi forţate. Imaginile generate pe computer sunt o parte esenţială în cinematografia actuală, dar trebuie să existe o limită în folosirea lor, iar acest film nu ar fi avut nevoie de asta, ci mai curând de o bună dezvoltare a personajelor şi o mai bună punere în valoare a distribuţiei de excepţie.
În al doilea rând, filmul se concentrează asupra mult prea multor personaje. Acest lucru, probabil, ar fi fost ok în carte (trebuie s-o citesc neapărat), dar într-un film al cărui punct focal îl reprezintă imaginea, afluenţa de personaje nu este chiar cea mai bună idee. De ce? Pentru simplul motiv că e imposibil să le dezvolţi ca lumea pe toate şi te trezeşti la sfârşit că nu există nici un fel de utilitate pentru ele.
Lipsa de coerenţă. Jackson parcă nu a ştiut ce a vrut de la filmul ăsta. Să fie o dramă de familie cu un element supranatural? Să fie un film poliţist? Sau poate un thriller? Ce-ar fi să mai adaug eu şi un scurt intermezzo amuzant cu o bunică alcoolică şi eventual şi o poveste de dragoste pe fundal? Prea multe. Din această cauză, scenele par neterminate, nici o idee nu este dusă la bun sfârşit aşa cum ar fi trebuit, firele rămân dezlegate, iar actorii nu sunt folosiţi la adevărata lor capacitate. Un film care ar fi putut fi extrem de emoţionant stă prost tocmai la capitolul acesta, în principal pentru că scenele care ar fi putut transmite o reală emoţie sunt ciopârţite. Probabil că acest lucru ţine şi de proasta editare a peliculei. Rămân atât de multe lucruri neexplicate, încât nu pot să nu mă întreb de ce acele scene au fost incluse în film, când acele minute ar fi putut fi folosite pentru a dezvolta mai bine personajele şi pentru a intensifica momentele emoţionante.
Finalul. Susie s-a chinuit atâta să-şi răzbune moartea pentru ca, la sfârşit, să o facă în cel mai stupid şi mai nepoetic mod cu putinţă.
Decizie:
Unii au comparat "The Lovely Bones" cu "What Dreams May Come", o altă poveste concentrată pe viaţa de dincolo. Numai că "What Dreams May Come" este o capodoperă, o poveste de dragoste extraordinară, în timp ce "The Lovely Bones" este un amalgam nedefinit şi foarte supărător.
Distribuţie: Saoirse Ronan, Mark Wahlberg, Stanley Tucci, Rachel Weisz, Susan Sarandon, Rose McIver, Reece Ritchie
Apariţie: 2009
Produs de WingNut Films /DreamWorks SKG
La noi: Din raiul meu
Aplauze, vă rog, pentru CFR! Deşi reuşesc cum numai ei pot să aibă întârzieri de câteva ore (hai să zicem că din cauza frigului), au băgat căldură în trenuri (am mers în weekend chiar şi cu un personal în care era incredibil de cald) şi prize, ca să aibă omul ce face cât timp stă în mijlocul câmpului sau în gara din Câmpina cu orele.
Pe când mă întorceam de la Festivalul Naţional de Salsa de la Braşov (v-am zis că dansez, nu?) cu un accelerat relativ ok şi cu o nou instalată priză în compartiment, plictiseala m-a determinat să mă mai uit la un film. În ultima săptămână nu mai văzusem nimic, din cauza noii obsesii pe nume "Dexter" (dacă îmi mai recomandă cineva vreun serial, jur că-l bat!), dar nu prea aveam chef să mă uit la ceva sângeros, pentru că lângă mine era un puşti de vreo 7 ani care îşi tot arunca ochii în monitorul meu şi n-am vrut să-l sperii. Mă rog, nici alegerea în materie de film nu a fost foarte fericită pentru creieraşul lui inocent, dar "The Lovely Bones" era singurul pe care îl aveam pe laptop.
Povestea:
Susie Salmon este o adolescentă fericită, obsedată de a face poze la tot ce mişcă şi care tocmai descoperă dragostea. Viaţa îi este însă nemilos curmată la 14 ani, după ce vecinul ei, domnul Harvey, o ucide cu brutalitate. Susie este prinsă între Pământ şi rai, martoră a destrămării familiei sale, neputând să-şi găsească drumul până când ucigaşul ei nu este prins.
Ce m-a ţinut pe canapea:
Trailerul, faptul că "The Lovely Bones" este ecranizarea unui bestseller (trebuie să caut şi cartea!) şi povestea. Trailerul mi-a lăsat impresia că filmul va fi un thriller incitant, capabil să te ţină în suspans două ore, iar Peter Jackson este un regizor a cărui muncă, până acum, m-a impresionat (să nu uităm de trilogia LOTR). De asemenea, acest gen de poveşti mă amuzo-interesează, pe de o parte pentru că nu prea cred că mai există ceva după ce murim, pe de altă parte pentru că mi-aş dori să mai existe ceva.
Viziunea lui Jackson asupra lumii dintre Pământ şi rai. Este un spaţiu ce cuprinde nevoia de siguranţă a fetei, dar în acelaşi timp acesta se schimbă în funcţie de ce se întâmplă cu cei lăsaţi în urmă, a căror viaţă este iremediabil afectată de dispariţia lui Susie.
Distribuţia. Talentul actorilor reuşeşte să se facă văzut, în ciuda ciopârţelii la care a fost supus filmul. Saoirse Ronan este superbă, mai matură decât în "Death Defying Acts" şi mai stăpână pe ea decât în "City of Ember". Mark Wahlberg şi Rachel Weisz sunt, fără îndoială, extrem de talentaţi, dar, din păcate, se văd mult prea puţin. Susan Sarandon nu mai are nevoie de nici o prezentare, dar apariţia ei în "The Lovely Bones", deşi amuzantă, e total inutilă şi forţată. Stanley Tucci dovedeşte încă o dată că este maestru al impersonării celor mai diverse caractere, intrându-şi în rol foarte bine. Bineînţeles, interesul mi-a fost îndreptat şi înspre Reece Ritchie, aproape-iubitul lui Susie, din motive evidente (pentru cine mă cunoaşte).
Ce mi-a plăcut mai putin:
Peter Jackson. Pe cât de mult l-am admirat pentru "Lord of the Rings" şi "District 9", pe atât de mult am impresia că prezenţa lui în spatele camerei pentru "The Lovely Bones" a stricat ceea ce ar fi putut să fie unul din filmele mele preferate. În primul rând, obsesia lui pentru CGI s-a transpus aici în crearea unui "rai" exclusiv pe calculator, imaginile părând nenaturale şi forţate. Imaginile generate pe computer sunt o parte esenţială în cinematografia actuală, dar trebuie să existe o limită în folosirea lor, iar acest film nu ar fi avut nevoie de asta, ci mai curând de o bună dezvoltare a personajelor şi o mai bună punere în valoare a distribuţiei de excepţie.
În al doilea rând, filmul se concentrează asupra mult prea multor personaje. Acest lucru, probabil, ar fi fost ok în carte (trebuie s-o citesc neapărat), dar într-un film al cărui punct focal îl reprezintă imaginea, afluenţa de personaje nu este chiar cea mai bună idee. De ce? Pentru simplul motiv că e imposibil să le dezvolţi ca lumea pe toate şi te trezeşti la sfârşit că nu există nici un fel de utilitate pentru ele.
Lipsa de coerenţă. Jackson parcă nu a ştiut ce a vrut de la filmul ăsta. Să fie o dramă de familie cu un element supranatural? Să fie un film poliţist? Sau poate un thriller? Ce-ar fi să mai adaug eu şi un scurt intermezzo amuzant cu o bunică alcoolică şi eventual şi o poveste de dragoste pe fundal? Prea multe. Din această cauză, scenele par neterminate, nici o idee nu este dusă la bun sfârşit aşa cum ar fi trebuit, firele rămân dezlegate, iar actorii nu sunt folosiţi la adevărata lor capacitate. Un film care ar fi putut fi extrem de emoţionant stă prost tocmai la capitolul acesta, în principal pentru că scenele care ar fi putut transmite o reală emoţie sunt ciopârţite. Probabil că acest lucru ţine şi de proasta editare a peliculei. Rămân atât de multe lucruri neexplicate, încât nu pot să nu mă întreb de ce acele scene au fost incluse în film, când acele minute ar fi putut fi folosite pentru a dezvolta mai bine personajele şi pentru a intensifica momentele emoţionante.
Finalul. Susie s-a chinuit atâta să-şi răzbune moartea pentru ca, la sfârşit, să o facă în cel mai stupid şi mai nepoetic mod cu putinţă.
Decizie:
Unii au comparat "The Lovely Bones" cu "What Dreams May Come", o altă poveste concentrată pe viaţa de dincolo. Numai că "What Dreams May Come" este o capodoperă, o poveste de dragoste extraordinară, în timp ce "The Lovely Bones" este un amalgam nedefinit şi foarte supărător.
0 comentarii