Regie: Clint Eastwood
Distribuţie: Angelina Jolie, Gattlin Griffith, Michelle Gunn, John Malkovich, Colm Feore, Devon Conti
Apariţie: 2008
Produs de Imagine Entertainment/Malpaso Productions/Relativity Media
La noi: Schimbul
Am uneori gusturi ciudate şi de multe ori nu-mi place ceva sau cineva fără nici un motiv special. În această categorie intră şi mamzela Jolie, care mi-e cât se poate de antipatică (da, ştiu că aici o să-mi sară în cap toţi bărbaţii...).
Oricum, experienţa puţinelor filme pe care le-am văzut cu ea m-a făcut să fiu sceptică cu privire la "Changelling", pentru că ar fi fost primul rol mai serios în care aş fi văzut-o, iar performanţele ei actoriceşti anterioare (mai puţin cea din "Girl, Interrupted") nu mi-au dat speranţe prea mari.
Filmul promitea totuşi să fie interesant, cel puţin din perspectiva temei abordate, şi cu atât mai mult cu cât este bazat pe evenimente reale, şi anume de crimele Wineville Chicken Coop.
Povestea:
Christine Collins este o mamă singură care lucrează ca supraveghetor la compania de telefonie a Los Angeles-ului. Când se întoarce de la muncă într-o sâmbătă, după ce fusese nevoită să acopere tura unei colege, descoperă că băieţelul ei de 9 ani, Walter, lipseşte de acasă. După luni de căutări, poliţia îi aduce acasă un băiat, pe care îl prezintă drept Walter, dar Christine susţine că acesta nu este fiul ei şi începe o luptă continuă cu forţele de ordine, pentru a afla ce s-a întâmplat cu adevărat, susţinută fiind de pastorul Gustav Briegleb, a cărui misiune este să demaşte corupţia şi ilegalităţile comise de poliţia Los Angeles-ului.
Ce m-a ţinut pe canapea:
Subiectul. Cam orice este bazat pe fapte şi persoane reale mi se pare interesant, pentru că de multe ori realitatea bate imaginaţia şi sunt mereu curioasă să văd cum au înţeles regizorii şi scenariştii să transpună această realitate pe ecran. Spre deosebire de alte filme bazate pe realitate, "Changelling" a urmărit aproape au pied de la lettre firul poveştii, cu excepţia faptului că, de fapt, Arthur Hutchins Jr. a mărturisit că nu e Walter Collins cu 10 zile înainte de eliberarea lui Christine din instituţia psihiatrică unde fusese internată.
Locaţia, costumele şi mediul înconjurător (mai ales automobilele) reproduc foarte bine epoca în care se desfăşoara evenimentele - Los Angeles-ul anilor '20.
Angelina Jolie. Nu credeam că o să vină ziua în care să spun că Jolie a reuşit un rol bun. Pe deplin meritată nominalizarea la Oscar (într-un an cu nu foarte multe roluri remarcabile), chiar dacă nu se compară cu performanţa lui Kate Winslet din "The Reader". Oricum, Angelina a interpretat foarte bine toate emoţiile prin care trece Christine Collins şi a făcut din personaj unul extrem de credibil. Ca un punct în minus totuţi, faţă de ce am citit despre adevarata Christine Collins, care era o femeie demnă, o profesionistă, un pionier al luptei împotriva sistemului, filmul o portretizează în anumite momente ca pe o "drama-queen", o femeie isterică şi plângăcioasă.
John Malkovich face şi el un rol excelent în persoana pastorului Gustav Briegleb, cel care se luptă de unul singur cu sistemul corupt al poliţiei din LA.
Coloana sonoră excelent aleasă, care sintetizează iubirea şi durerea care transpar în film.
Ce mi-a plăcut mai putin:
Aş fi vrut să văd în rolul principal o actriţă care să semene cu adevărata Christine Collins, dar, în stilul caracteristic Hollywood, trebuia aleasă o frumuseţe...
Filmul ignoră faptul că, iniţial, Sarah Louise Northcott, mama asasinului Gordon Northcott, a declarat că e autoarea crimelor de la Wineville. Probabil acest amanunt a fost eliminat pentru a scurta filmul, care se ocupă mai mult de povestea Christinei decât de crime în sine, dar mie îmi place să văd realitatea, atât cât se poate.
Decizie:
Clint Eastwood dovedeşte încă o dată că e un regizor de mare clasă. Pe mine nu m-a foarte impresionat "Changelling", mă aşteptam la mai puţină isterie din partea personajului principal, dar e o dramă îmbinată cu thriller, care merită văzută.
Distribuţie: Angelina Jolie, Gattlin Griffith, Michelle Gunn, John Malkovich, Colm Feore, Devon Conti
Apariţie: 2008
Produs de Imagine Entertainment/Malpaso Productions/Relativity Media
La noi: Schimbul
Am uneori gusturi ciudate şi de multe ori nu-mi place ceva sau cineva fără nici un motiv special. În această categorie intră şi mamzela Jolie, care mi-e cât se poate de antipatică (da, ştiu că aici o să-mi sară în cap toţi bărbaţii...).
Oricum, experienţa puţinelor filme pe care le-am văzut cu ea m-a făcut să fiu sceptică cu privire la "Changelling", pentru că ar fi fost primul rol mai serios în care aş fi văzut-o, iar performanţele ei actoriceşti anterioare (mai puţin cea din "Girl, Interrupted") nu mi-au dat speranţe prea mari.
Filmul promitea totuşi să fie interesant, cel puţin din perspectiva temei abordate, şi cu atât mai mult cu cât este bazat pe evenimente reale, şi anume de crimele Wineville Chicken Coop.
Povestea:
Christine Collins este o mamă singură care lucrează ca supraveghetor la compania de telefonie a Los Angeles-ului. Când se întoarce de la muncă într-o sâmbătă, după ce fusese nevoită să acopere tura unei colege, descoperă că băieţelul ei de 9 ani, Walter, lipseşte de acasă. După luni de căutări, poliţia îi aduce acasă un băiat, pe care îl prezintă drept Walter, dar Christine susţine că acesta nu este fiul ei şi începe o luptă continuă cu forţele de ordine, pentru a afla ce s-a întâmplat cu adevărat, susţinută fiind de pastorul Gustav Briegleb, a cărui misiune este să demaşte corupţia şi ilegalităţile comise de poliţia Los Angeles-ului.
Ce m-a ţinut pe canapea:
Subiectul. Cam orice este bazat pe fapte şi persoane reale mi se pare interesant, pentru că de multe ori realitatea bate imaginaţia şi sunt mereu curioasă să văd cum au înţeles regizorii şi scenariştii să transpună această realitate pe ecran. Spre deosebire de alte filme bazate pe realitate, "Changelling" a urmărit aproape au pied de la lettre firul poveştii, cu excepţia faptului că, de fapt, Arthur Hutchins Jr. a mărturisit că nu e Walter Collins cu 10 zile înainte de eliberarea lui Christine din instituţia psihiatrică unde fusese internată.
Locaţia, costumele şi mediul înconjurător (mai ales automobilele) reproduc foarte bine epoca în care se desfăşoara evenimentele - Los Angeles-ul anilor '20.
Angelina Jolie. Nu credeam că o să vină ziua în care să spun că Jolie a reuşit un rol bun. Pe deplin meritată nominalizarea la Oscar (într-un an cu nu foarte multe roluri remarcabile), chiar dacă nu se compară cu performanţa lui Kate Winslet din "The Reader". Oricum, Angelina a interpretat foarte bine toate emoţiile prin care trece Christine Collins şi a făcut din personaj unul extrem de credibil. Ca un punct în minus totuţi, faţă de ce am citit despre adevarata Christine Collins, care era o femeie demnă, o profesionistă, un pionier al luptei împotriva sistemului, filmul o portretizează în anumite momente ca pe o "drama-queen", o femeie isterică şi plângăcioasă.
John Malkovich face şi el un rol excelent în persoana pastorului Gustav Briegleb, cel care se luptă de unul singur cu sistemul corupt al poliţiei din LA.
Coloana sonoră excelent aleasă, care sintetizează iubirea şi durerea care transpar în film.
Ce mi-a plăcut mai putin:
Aş fi vrut să văd în rolul principal o actriţă care să semene cu adevărata Christine Collins, dar, în stilul caracteristic Hollywood, trebuia aleasă o frumuseţe...
Filmul ignoră faptul că, iniţial, Sarah Louise Northcott, mama asasinului Gordon Northcott, a declarat că e autoarea crimelor de la Wineville. Probabil acest amanunt a fost eliminat pentru a scurta filmul, care se ocupă mai mult de povestea Christinei decât de crime în sine, dar mie îmi place să văd realitatea, atât cât se poate.
Decizie:
Clint Eastwood dovedeşte încă o dată că e un regizor de mare clasă. Pe mine nu m-a foarte impresionat "Changelling", mă aşteptam la mai puţină isterie din partea personajului principal, dar e o dramă îmbinată cu thriller, care merită văzută.
0 comentarii